Mici artiști pe scena Filarmonicii "Paul Constantinescu" Ploiești

Vrei să fii profesor de pian? 

AUTOR : Lavinia Coman

CARTE : Vrei să devi profesor de pian?

EDITURA: Editura Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

            Activitate de cercetare muzicologică a doamnei Lavinia Coman constă în publicarea în presa de specialitate a peste 90 de articole şi studii precum:  Constanţa Erbiceanu, cercetare monografică; Pianistica Modernă; Vrei să fii profesor de pian?. Este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, secţia muzicologie şi membră a EPTA (Asociaţia profesorilor de pian din Europa).

            Volumul intitulat “Vrei să fii profesor de pian?” constituie baza  obligatorie pe care ar trebui să o aibă  toţi cei care aleg meseria pedagogică. Etapele sunt expuse pas cu pas, de la detaliul la multilateralitatea tehnicilor şi a psihologiei actului pedagogic.

            “Explicaţiile, soluţiile, opţiunile pe care ţi le prezint vin din sinteza unei experienţe de multe zeci de ani, a mea şi a colegilor mei, membrii ai comunităţii profesorilor de pian. S-ar putea ca tu, cu mintea şi sufletul tinere, să găseşti soluţii mai potrivite pentru una sau alta dintre probleme. Nu te sfii, aplică-le şi fii mândru de tine dacă au fost încunuunate de succes. Îţi doresc reuşită deplină. De asemenea îţi urez ca pe tot parcursul carierei tale să trăieşti fericirea de a practica profesiunea pentru care te simţi chemat cu adevărat.”

            Cartea este structurată pe 10 capitole în care sunt tratate subiecte de pedagogie, probleme legate de tehnica pianistică, ne sunt prezentate competenţe, abilităţi şi răspunderi ale profesorului de pian, particulariăţile de vârstă ale elevilor, cât şi aspecte ale studiului la pian:

    I. Repere pentru cunoaşterea personalităţii elevului care se iniţiază în studiul instrumentului

   II. Cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale elevului- o cheie a succesului pedagogic

   III. Proiectarea activităţii didactice în învăţământul pianistic

   IV. Lecţia de pian ca entitate de bază a procesului de educaţie muzical-instrumental

   V. Evaluarea – componentă eseţială a învăţământului muzical

   VI. Pregătirea elevului pianist pentru performanţa publică

   VII. Aspecte ale studiului la pian

   VIII.Iniţierea în arta cântatului la pian

   IX.Tehnica pianistică, un concept psihomotoric. Evoluţia noţiunii, concepţii şi puncte de referinţă

   X. Competenţe, abilităţi, răspunderi ale profesorului de pian

            Ne sunt oferite modalităţi practice de aplicare a metodelor pedagogice în vederea obţinerii rezultatelor optime.

            Exerciţiul este esenţial pentru a deveni un pianist bun. Când cânţi la pian şi încerci să progresezi spre a deveni un gigant al pianului, e important să fi conştient de anumite capcane, care te pot impiedica sa-ti atingi obiectivul.

            Este o experienţă minunată să progresezi ca şi pianist şi muzician, dacă exersezi într-un mod sensibil, utilizând experienţa unui mentor şi răbdarea şi precizia unui chirurg. Sentimentul că te apropii de ţelul tău îţi dă satisfacţie şi încredere in tine. Procesele de învaţare te pot conduce spre ţelurile tale, dar când exersezi, s-ar putea să înveti în mod inconştient unele lucruri care s-ar putea să-ţi limiteze progresul. Astfel, aflăm din această carte cum putem elimina toate acele piedic, care ne incetinesc progresul. Ele pot fi de ordin psihic (emoţii) sau de ordin tehnic (greşeli în interpretarea partiturii).

            Un capitol important este şi cel în care autoarea ne descrie pas cu pas etapele ce trebuiesc urmărite în pregătirea elevului pianist pentru performanţa publică, sau cel care tratează proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice în învăţământul pianistic, capitol în care ne sunt explicaţi pe larg termini precum: proiect didactic, proiect de lecţie sau strategia desfăşurării didactic.

            O importanţă aparte îi este dedicată necesităţii unei metodologii moderne a învăţământului pianistic. Sunt analizate modelele interpretative Liszt, Chopin, Schumann şi Debussy, până la pianistica raveliană, considerată emblemă a artei instrumentale moderne.

            În încheierea volumului ne sunt expunse patru importante anexe, ce prezintă o trecere în revistă a repertoriului pianistic de bază: cel pentru începători, cel romantic, de muzică românească pentru pian şi creaţie modernă.