Din acest an adunate ... (III)

Cum puteam oare să închei anul fără a mă dezbrăca din nou de caracter, fără a FI din nou luată la rost pentru vorbele grele ce urmează a le arunca spre voi? Iată că a mai trecut un an, cu bune, cu rele. Timpul trece, nu stă în loc, să fie acesta un lucru bun? Apucăm să învățăm ceva în goana acesta? Pământul se rotește, indiferent de acțiunile noastre, dar oare se rotește în sensul bun?

 Cum văd eu anul 2015? Precum un brăduț înalt de Crăciun, cu crenguțele încărcate de mult prea multe ornamente multicolore, sclipitoare sau mate, grele, ușoare, parfumate. Iată, așadar, ce am mai atârnat anul acesta în brăduț: demisie, salarii, proteste, refugiați, DNA, Colectiv#, Paris, atentate, ciobani. S-au spus destule, nu mai comentez nimic.

Sezonul “să-urilor”

“Vine Crăciunul! Să fim mai buni! Să dăruim mai mult! Să iertăm!” Să, să, să și din nou să… Deja au devenit clișee. Oare chiar este necesar SĂ dăruim DOAR de Crăciun? Să fim buni DOAR de Crăciun? Să iertăm, să împăcăm, să alinăm, să bucurăm, să zâmbim, să fim prezenți, DOAR de Crăciun? Da, să fim prezenți, și nu doar cu trupul, ci și cu mintea, spiritul și sufletul! Când ați urmărit ultima dată un film sau un desene animat cu copilul vostru de 6, 12, 24, sau 40 de ani? Da, o să spuneți este o pierdere de timp, trebuie să fac curat, să spăl, să calc, să fac de mâncare... Într-adevăr trebuie, dar permiteți-VĂ o pauză de la lucrurile cotidiene, permiteți-VĂ să zâmbiți alături de cei dragi! Permiteți-VĂ un moment de liniște…

“Dar totuși, vine Crăciunul!” Da, știu, se aproprie Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, momentul acela în care ar trebui să ne aflăm lângă cei dragi nouă, ascultând colinde și gustÂnd tradiționalele mâncăruri. Stați, m-am exprimat oare mult prea pretențios? Să revenim dar la Crăciunul contemporan. Un pretext pentru a ne umple coșurile cu tot soiul de lucruri CARE mai târziu devin parcă dintr-o dată inutile, nu de alta, dar a trecut Crăciunul, nu se mai potrivesc în peisaj!!? Atâtea lucruri PE CARE le cumpărăm de multe ori din snobism, pentru a ne satisfice poftele mârșave. Ce a mai devenit în timp Crăciunul? O afacere! Se scot cărți, se produc filme, se scriu cântece, se ia capul lui Moș Crăciun și se pune pe un servețel de nas, se ia un ren și se desenează pe o farfurie, se fabrică un burete de vase în formă de ren. Li se dublează prețul. Punct. Crăciun fericit VIRGULĂ dragilor!

Odată cu venirea acestei perioade, încep bineînțeles să apară pe rețelele de socializare imagini, sau chiar filmări cu barbara, dar tradiționala scenă a tăierii porcului. Oare de ce trebuie să ne mândrim cu faptul că omorâm animalele? Nu sunt o vegetariană, nu o să ma comport ca atare și nici nu voi protesta ca atare, dar nu înțeleg de ce trebuie să postăm poze alături de animalul mort, și filmări care mai de care mai sângeroase, în care ne arătăm - citez -  “maniera de atac”, cum și în ce fel sacrificăm noi amărâtul animal… Tocmai ce am văzut astazi un filmuleț pe internet în care niște copilași erau obligați să asiste la o astfel de scenă sângeroasă. De ce spun obligati? Copilul a vrut să plece, dar cea/cel CARE îl însoțea L-A tras ferm de mânecă înapoi, copilul s-a întors, și-a acoperit ochii cu mânuțele și a rămas acolo nemișcat…

Nu vreau să mai vorbesc și despre scenele absolut terifiante cu acei bieți câini chinuiți CARE au tot circulat pe internet DE-A lungul ultimelor luni. Vorba bunicii mele: “Oare cât ne mai rabdă Dumnezeu?” Încotro ne îndreptăm? Există oare un univers paralel în care este acceptată atâta răutate, violență și ipocrizie?

Dar oare când?...

Când ați rostit ultima oară prețiosul și totodată simplul cuvânt “mulțumesc”? Poate doamnei care v-a servit cafeaua azi dimineață, bătrânelului de la chioșcul din colț care v-a dat restul, mamei pentru că V-A așezat masa, secretarei pentru că a avut amabilitatea să vă arate cum să completați o hârtie, sau profesorului pentru că a avut răbdarea să vă explice de 10 ori ACELAȘI lucru.

Când ați mers ultima dată cu metroul privind trăsăturile oamenilor, gemurile aburinde SAU părul cârlionțat al copilului care tocmai S-A așezat în fața voastră, în locului ecranului touchscreen? 

Când ați bagat ultima oară de seamă că un patruped amărât de pe stradă vă împinge cu boticul căutând atenție? Sau că un porumbel în al său mers contratimpat VĂ urmează sau VĂ încurcă pașii în graba voastră?

Când ați oferit ultima dată o floare persoanei dragi, fără VREUN motiv anume? Când V-AȚI exprimat admirația față de o persoană? Când I-AȚI șoptit colegei/colegului “Ce bine îți stă în acel tricou!” sau mamei voastre “Ce bine arăți astăzi!”? Oare V-AM dat de gândit?

 

Totul pe DoS, paraDOX

- Ținem post, dar înjurăm și gândim numai de rău.

- Suntem fericiți că ținem post, abia mai reducem din consumul de carne, abia mai slăbim, dar în ziua de Crăciun umplem spitalele, căci deh…am mâncat prea mult. Apoi dăm vina pe medici pentru că nu și-au mișcat fundul de acasă mai repede la spital ca să ne trateze pe noi, sărmanii.

- Alergăm după bani, ne neglijăm sănătatea, pentru ca mai apoi să NE-O luăm înapoi (daca se mai poate!) cu bani.

- Afirmăm că ne dorim cu patos schimbarea, dar atunci când o putem face, ne răzgândim.

 

La revedere VIRGULA 2015!

În ceea ce mă privește, gânduri despre anul CE-A trecut, am doar câteva a vă spune. Primul este legat de minunata școală la care lucrez, lucrul cu copii este cel mai frumos cadou pe care mi-l puteam face. Cel de-a doilea lucru ține de evenimente petrecute în ultimele 5 luni, care M-AU făcut să-mi rezum întregul an la o singură frază: sănătatea este cea mai importantă armă PE CARE omul o deține în lupta sa cu viața, motiv pentru care trebuie apreciată mai mult.

 

Dacă ați avut timp să parcurgeți aceste rânduri, cu siguranță aveți timp și pentru persoanele din jurul vostru. Aveți timp să citiți o carte, să ascultați o muzică bună, de ce nu, să asistați la un concert de Crăciun. V-AȘ fi recomandat concertul Corului Regal de la catedrala Sfântul Iosif, unde îl puteați urmări pe minunatul om și artist, Eduard Dinu, păcat însă că a trecut acea zi. Revenind deci la ce spuneam mai devreme...se rotește Pământul în sensul bun? Dacă o făcea poate că AȚI FI prins Concertul Regal, poate că AȚI FI fost mai buni anul acesta, poate nu ar mai fi avut loc atentatele din Paris, poate oamenii din Colectiv nu ar fi fost acum doar niște îngeri. Poate..Sau poate nu...

 

Aștept să fiu certată și contrazisă! Astăzi mi-am permis SĂ fiu rea, că tot e sezonul “SĂ-urilor”. Și nu, să știți că nu a umblat al meu patruped, Bobi pe tastatură, CapsLock-ul intenționa doar să aducă un tribut limbii române! PUNCT!

La mulți ani, 2016!