Mici artiști pe scena Filarmonicii "Paul Constantinescu" Ploiești

Provocarea “Ion Dacian”

La început de noiembrie, așa cum ne-a obișnuit încă din anul 2008, Festivalul Internaţional al Artelor Spectacolului "Viaţa e frumoasă" readuce concursul "Trofeul Ion Dacian" pe scena din Aula Bibliotecii Naționale Române.

Cei care au decis soarta Trofeului în această ediție au fost: Eleonora Enăchescu (soprană, professor şi director al Departamentului de canto şi artele spectacolului muzical al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti), Oltea Şerban-Pârâu (muzicolog, redactor şef Radio România Cultural), Alfredo Pascu (tenor, solist al Teatrului de Operetă și Musical “Ion Dacian”), Marius Ţeicu (compozitor, interpret, profesor, autor a nenumărate șlagăre) și prof.univ.dr. Mihai Cosma (muzicolog, profesor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti) – președintele Juriului.

  Ca în fiecare an, accentual s-a pus în egală măsură pe voce și pe jocul actoricesc. Nu am avut cum să ne plictisim, deoarece pe lângă mozaicul muzical de care am avut parte, concurenții, 24 la număr, au mai impresionat prin: alegerea unor costumații ingenioase (Evelin-Marilena Marinaș cu îndrăgitul Memory din Cats), numere coregrafice atractive (Eliza Nirlu cu al său Don’t Rain on My Parade din musicalul Funny girl), momente amuzante (trio-ul format din Mihaela Alexa, Silvia Micu și Trandafir Valentin ce ne-au încântat cu Medley ABBA din musicalul Mamma mia) sau pline de dramatism și încărcătură emoțională (Empty Chairs at Empty Tables din musicalul Les Misérables în interpretarea lui Adrian Rădulescu). Au fost și momente ce au excelat prin tehnică și acuratețe (Glitter and Be Gay din operetta Candide în interpretarea Plamenkăi Angelova). Am apreciat calmul și eleganța Alexandrei Știrban cu mult îndrăgitul Höre ich Zigeunergeige din operetta Contesa Maritza, în contrast cu verva și patosul lui Victor Apetrei care ne-a adus pe scenă  o abordare îndrăzneață a piesei Somebody to love din musicalul We will Rock You de Brian May și Freddie Mercury.

În afara celor menționate mai sus, publicul s-a mai delectat cu arii, duete şi cântece din: Silvia (Emmerich Kálmán), West Side Story (Leonard Bernstein), Love story (Francis Lai), The Phantom of the Opera (Andrew Lloyd Webber) sau aria Mein Herr din Cabaret (Ralph Burns & John Kander) în cele 2 variante ale Oanei Berbec și Cosminei Soare, din care s-a remarcat cea din urmă.

Publicul a fost ușor de cucerit în acest an, când am avut în fața noastră atâtea numere bune, așadar, juriul a avut de unde alege. Dacă la preselecții se conturase cât de cât un posibil clasament, ei bine, la concurs acest clasament -al meu cel puțin- a fost dat peste cap.  Ajutați de machiaj, de costume, probabil de o concentrare mult mai bună, de emoțiile adesea prielnice pentru intrarea în starea actului scenic și de o sală plină de susținători, concurenții au dat tot ce au avut mai bun și ne-au demonstrat cum arată defapt un artist.

Și anul acesta ierarhizarea concurenţilor stabilită de juriu a coincis cu cea a publicului. Să fie vorba aici de o educare a publicului? Poate cuvântul folosit este unul mult prea măreț, însă cu siguranţă vorbim despre faptul că spectatorii au început să înţeleagă cu adevărat scopul acestui concurs şi anume premierea concurentului sau a concurentei care întruneşte toate atu-urile unui artist complet: prezență scenică, voce penetrantă, puternică dar în acelaşi timp sensibilă, acurateţe în interpretare şi o personalitate ce dispune de multiple fațete.

Toți cei aflați pe scenă au dat dovadă de professionalism și talent, așadar misiunea de a alege un singur câştigător a fost una dificilă, iar acest lucru s-a datorat faptului că participanţii încep să înţeleagă natura acestui concurs. Este o competiţie în care se se plasează pe acelaşi loc calitatea şi acurateţea vocală, dificultatea repertoriului, prezenţa scenică, spiritual actoricesc dar şi experienţa. În momentul în care interpretul reuşeşte să îmbine toate aceste aspecte, atunci se poate numi cu adevărat un artist complet.    

            Toate cele enunţate mai sus le-a demonstrate în acest an Irina Popa, studentă la Facultatea de Litere care, a făcut ca visul său să devină realitate, câștigând Trofeul „Ion Dacian” și cei 2000 de euro. Aceasta a fost apreciată pentru performanţa vocală, dar și actoricească în interpretarea piesei I’m here din musicalul Colour Purple de Brenda Russel.

Trofeul concursului a fost secondat bineînţeles şi de premii speciale: Premiul pentru vocalitate - Maria Simion, Premiul pentru actorie –Plamenka Angelova, Premiul special al juriului, ex-aequo - Renate Grad și Vera Dordai, Premiul pentru cel mai bun solist sub 20 de ani - Diana Alexe, Premiul special al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, ex-aequo –Evelin Marinaș și Cosmina Soare și Premiul Centrului de Excelență al Universității Naționale de Muzică București, ex-aequo – Mihaela Alexa și Alma-Nicole Boiangiu.

O prezență de un rafinament și o eleganță aparte, nelipsită de pe scena concursului din ultimii ani, Ana Cebotari, a câștigat cu melodia Don’t cry for me Argentina inimile celor din public, și totodată Premiul Radio România Cultural.

Preferații publicului s-au dovedit a fi Mihaela Alexa, Silvia Micu și Valentin Trandafir, trio-ul care, îmbinând cu succes mai multe melodii ale celor de la ABBA, dansând nestingheriți, plini de energie și entuziasm ne-a făcut să zâmbim cu poftă minute în șir.

Țin de asemenea să îi amintesc și pe maeștrii corepetitori, cei fără de care actul artistic ar fi fost unul mult mai sărac: Lidia Butnariu, Adina Cocargeanu, Diana Vodă, Abel Corban, Cornel Cristei, Otilia Costea, Adela Irina Lörincz și Violetta Ștefănescu.

            Seara s-a dovedit a fi una conform aşteptărilor noastre: dinamică, spectaculoasă, emoţionantă şi comică, urmată la final de bucurii sau deziluzii. Dar așa le este dat artiștilor, așadar, să nu ne întristăm, și să ne gândim deja la ediția viitoare! (Foto: Diana Murăşan, Norella Liviana Costea, Florin Ionescu)