Muzicofilia



AUTOR : Oliver Sacks
CARTE : Muzicofilia
EDITURA: Humanitas


             Oliver Sacks este medic şi autor a zece cărţi, printre care: Omul care îşi confundă soţia cu o pălărie şi Trezire la viaţă. Trăieşte la New York şi lucrează ca profesor de neurologie şi psihiatrie la Centrul Medical al Universităţii Columbia, fiind primul deţinător al titlului onorific Columbia University Astist.
            Oliver Sacks, consideră că omul este o fiinţă muzicală prin excelenţă. 
Concluziile sale se bazează pe cercetarea simptomatologiei unui mare număr de pacienţi afectaţi de probleme neurologice având manifestari muzicale. Cercetările sale explică originea obsesiilor muzicale ale anumitor bolnavi şi eficacitatea muzicoterapiei în afecţiuni de acest gen. Astfel, o pondere mare în alcătuirea cărţii o au povestirile acestor pacienţi.
            Cartea este alcătuită din 4 părţi ce cuprind la rândul lor câteva subcapitole cu titluri sugestive:  Partea I: Bântuiţi de muizică
                                                    Partea a II-a: Gama muzicalităţii
                                                    Partea a III-a: Memorie, mişcare şi muzică
                                                    Partea a IV-a: Emoţie, identitate şi muzică
            Aflăm aşadar multe lucruri interesante despre muzică, despre psihologie, despre modul în care muzica acţionează asupra creierului nostru, despre urechea perfectă (auzul absolut) şi urechea imperfectă. Aflăm dezavantajele ce vin odată cu aceasta ureche perfectă, sau auzul muzical absolut.
             Daniel Levitin şi Susan Rogers scriu despre persoanele cu ureche muzicală perfectă că „atunci când aud o piesă familiară cântată în altă gamă devin adesea agitaţi şi nervoşi [...] Orice muzician competent poate transpune uşor o melodie dintr-o gamă în alta aproape automat. Dar pentru cineva cu ureche muzicală absolută, fiecare gamă are propriul caracter unic şi de cele mai multe ori procesul e deosebit de greu, fiind că gama în care a auzit din totdeauna o piesă pare singura corectă.[...] Într-un fel pare curios că ureche muzicală absolută e atât de rară (se estimează că apare la mai puţin de o persoană din zece mii).”
            În capitolul intitulat „Obsesii cerebrale, muzică insistentă şi cântece care prind” aflăm cum adesea o frază sau temă muzică scurtă şi bine definită cuprinzând 3-4 măsuri, ne pot ocupa mintea ore sau zile până când dispar. Repetarea lor continuă determină la unii pacienţii crize epileptice sau „halucinaţii muzicale”.
            Este o carte fascinantă, care te atrage prin abundenţa de informaţii din zone precum psihologie, fillosofie sau medicină. Este o carte care nu are cum să vă lase indiferenţi, o carte care vă va ajuta să înţelegeţi mult mai bine toate procesele psihice ale unui muzician şi toate etapele prin care trece muzica în drumul ei până la psihicul unui om.  



Comentarii

Postări populare