Împreună colorăm Ploieștiul

 Inteligenţa emoţională

 

AUTOR : Daniel Goleman

CARTE : Defăimarea lui Paganini

EDITURA: Curtea Veche

            Daniel Goleman (7 martie 1946) este jurnalist şi cercetător în domeniul psihologiei clinice şi ştiinşelor comportamentale.A fost redactor la The New York Times pe teme de ştiinţă, fiind nominalizat pentru articolele sale de 2 ori la Premiul Pulitzer. În prezent este copreşedinte al Consorţiului de Cercetare pentru Inteligenţa Emoţională din cadrul Rutgers University . 

            Această carte s-a remarcat prin analiza amănunţită a emoţiilor şi importanţa acestora în dezvoltarea personalitãţii umane. Studiul lui Daniel Goleman ne explicã cum, atunci când ne înţelegem sentimentele, situaţia în care ne aflãm devine mult mai limpede. “Descoperim chiar un nou mod de a privi cauzele bolilor care ne macinã familia şi societatea.”

            Cartea este alcătuită din cinci părţi care tratează subiecte din arii precum psihologie, filosofie sau medicină:Partea întâi.Creierul emoţional

                                                       Partea a doua. Natura inteligenţei emoţionale

                                                       Partea a treia. Inteligenţa emoţională aplicată

                                                       Partea a patra. Oaze de oportuinitaţi

                                                       Partea a cincea. Alfabetul emoţional        

            În partea a doua a cărţii (Natura inteligenţei emoţionale) autorul ne propune o extindere a conceptului de inteligenţã. Este binecunoscut termenul de IQ - coeficientul care mãsoarã inteligenţa umanã înnãscutã şi care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vieţii. O asemenea înţelegere nu explicã, de pildã, situaţiile în care persoane cu un IQ mediu sau relativ scãzut au cunoscut un mare succes.

            În capitolul “Aptitudinea de a stăpâni” autorul ne învaţă ce ar trebui să facem cu emoţiile noastre pentru a învăţa mai bine, care este baza autocontrolului emoţional, de ce anxietatea subminează intelectul, care este efectul credinţelor oameniilor asupra capacităţiilor lor. Se vorbeşte despre acea „transă” în care intră sportivii de performanţă sau chirurghii atunci când desfăşoară cu uşurinţă, precizie şi succes o sarcină foarte dificilă şi cum am putea să facem să intrăm în ea.

            Aflăm din capitoul “Duşmani intimi” despre tiparul cel mai des întâlnit al cuplurilor cu probleme, despre deosebirea cheie între sexe, despre faptul că femeia şi bărbatul văd relaţia în mod diferit. Se discută despre probleme din cadrul cuplurilor şi ce le declanşează, despre ce ar trebui să facem în momentele de enervare, despre cum să judecăm vorbele partenerului, dacă ele sunt născute din emoţie sau din raţiune. Aflăm de asemenea şi modul în care lipsa de comunicare dăunează şi ce împiedică ca această comunicare să fie eficientă. Învăţăm din acest capitol cum să criticăm corect.

            Autorul ne vorbeşte despre costurile analfabetismului emoţional şi despre problemele cauzate de chestiuniile emoţionale ale copiilor şi adoleşcenţiilor dar nu numai. Ne relatează ce comportamente ale copiilor sunt semne ale delicvenţei în adolescenţă, care este o abilitate cheie pentru controlarea mâniei, câteva cauze ale depresiei la tineri, două efecte negative ale depresiei.

            Goleman spune că se observă un fenomen global de degradare a competenţelor emoţionale ale copiilor din ultimii 30 de ani în coace, prin acele episoade cu împuşcări la şcoală şi nu numai, datorate probabil lipsei de timp a părinţiilor pentru a educa copiii, fiind lăsaţi de capul lor sau în grija televizorului.

            Astfel, pentru a preveni depresiile la tineri, ar trebui ca ei să îşi îmbunătăţească talentul de a stabili relaţii.

            Într-un alt capitol, Danile Goleman ne vorbeşte pe larg despre şcolarizarea emoţiilor. Astfel, învăţăm din acest capitol care este expresia facială care exprimă teama, faptul că gama emoţiilor resimţite creşte cu înaintarea în vărstă. Această educare a emoţiilor trebuie să înceapă cât mai devreme pentru a dobândi de prima dată capacităţiile emoţionale constructive.

            Inteligenţa emoţionalã (EQ), spune autorul, presupune în primul rând conştientizare de sine, autodisciplinã şi empatie. Aflăm că bazele inteligenţei emoţionale se pun încă din copilărie, însă poate fi îmbunãtãţitã şi cultivatã inclusiv la vârsta adultã. Astãzi inteligenţa emoţionalã se predã în şcoli şi universitãţi, ea deveninând un important criteriu de angajare sau de promovare în carierã.